|
Albanezii din România sunt membrii unei minorități etnice, care numără aproximativ 520 de persoane, în conformitate cu rezultatele recensământului din 2002. Numărul lor real este însă estimat la aproximativ 10.000 de persoane[1], cei mai mulți declarându-se actualmente drept "români". Aproximativ jumătate dintre ei locuiesc în București, iar restul se află în centre urbane mari precum Timișoara, Iași, Constanța și Cluj-Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt creștini ortodocși, strămoșii lor refugiindu-se din regiunea Korçë (sudul Albaniei) în perioada otomană în decursul mai multor secole. Există însă și mulți albanezi musulmani (în Dobrogea, comunitatea albaneză musulmană datează încă din perioada otomană, pe când celelalte comunități albaneze musulmane s-au format în perioada interbelică, emigrând din motive economice din Iugoslavia), numărul lor fiind estimat la aproximativ 3.000 persoane. Fiind o minoritate recunoscută oficial, albanezii au un reprezentant în Camera Deputaților. Acest deputat este desemnat de Liga Albanezilor din România. Istoric Albanez din Valahia. Acuarelă de Amadeo Preziosi (cca. 1866) Revista "Albanezul", emisă de comunitatea albaneză din România. Exemplar din 1889 Revista Kosova, emisă în 1932 de comunitatea albaneză din Constanţa Manual şcolar albanez tipărit la Bucureşti în anul 1887 Comunitatea albaneză din Țările Române a fost atestată pentru prima oară în Valahia în timpul domnitorului Mihai Viteazul: într-un raport al autorităților habsburgice din Transilvania se specifica faptul că peste 15.000 de albanezi au primit dreptul să se așeze în Muntenia. Satul Călinești din fostul județ Saac (azi județul Prahova) a fost una dintre așezările în care au fost colonizați, după cum este evidențiat într-un document emis de rivalul lui Mihai Viteazul, Simion Movilă, care confirma dreptul lor de a locui în continuare în localitate. O comunitate albaneză în București este atestată pentru prima oară în 1628. În Moldova, albanezul Vasile Lupu a devenit domnitor în 1634. Comunitatea albaneză a crescut numeric și a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: arnavut). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman Rilindja Kombëtare s-a manifestat activ în Muntenia, care a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez Hymni i Flamurit pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc Pe-al nostru steag e scris Unire compus de Ciprian Porumbescu. Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu 1953, asociațiile sale culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâștigate după Revoluția română din 1989, însă numărul celor care se declară albanezi în zilele noastre a scăzut dramatic față de anul 1920. Între anii 1856-1878 și în perioada interbelică trăia o comunitate albaneză și în județul Ismail din sudul Basarabiei[2] unde au fost înregistrați la recensământul din 1930 1.776 albanezi (0.8% din populația județului). Cei mai mulți trăiau în plasa Bolgrad, în localitatea Caracurt (azi Jovteneve, Ucraina): 1.754 albanezi, alcătuind 62,4% din populație[3]. Cei mai importanți albanezi din România sau români cu origini albaneze Kristaq Antoniu (Cristache Antoniu) (1907-1979) - actor româno-albanez Aleksander Stavre Drenova (1872-1947) - poet albanez, autorul imnului național al Albaniei (pseudonim literar: Asdreni) Victor Eftimiu (1889-1972) - scriitor român, fost director al Teatrului Național din București Familia Ghica (ex. scriitoarea Elena Ghica, 1828-1888, cunoscută sub pseudonimul "Dora d'Istria") Jani Vreto - om de cultură Naim Frasheri - poet Nikolla Nacio - liderul comunitatii albanezilor din Romania Lasgush Poradeci - poet Mitrush Kuteli-scriitor, economist, traducator Naum Veqilharxhi - iluminist Nik Pemma - scriitor și diplomat Despina Ghinokastra - graficiană Nicolae Rafael - cântăreț Alexandru Tocilescu-regisor Dumitru Mihăilescu-Toscani - muzician Chiril Economu - actor Nicola Djamo-profesor universitar, istoric Lucia Djamo-Diaconiță - slavistă Vlad Zografi-dramaturg, fizician Alex Tocilescu-scriitor, jurnalist și muzician român Victor Ponta - politician |
About us|Jobs|Help|Disclaimer|Advertising services|Contact us|Sign in|Website map|Search|
GMT+8, 2015-9-11 20:15 , Processed in 0.147861 second(s), 16 queries .
